De ce oamenii clachează sub presiune?

În situații cu miză mare, cum ar fi un interviu de angajare, un examen sau o competiție sportivă, oamenii clachează sub presiune, adică au un randament mai scăzut decât cel așteptat.

Totuși, dacă această presiune ar fi eliminată, ei ar putea să-și valorifice întregul potențial, a declarat dr. Jeri Tikare, psiholog clinician la platforma de sănătate mintală digitală și consiliere Kooth.

• Exercițiile fizice, în special cele de forță, antrenează și neuronii, nu doar mușchii
• Vârtejurile polare de pe Pământ ar putea exista și pe Soare, indică o cercetare

Dar de ce oamenii clachează sub presiune? poate fi evitat acest lucru?

De ce oamenii clachează sub presiune?

Scăderea randamentului atunci când acesta contează cel mai mult este un fenomen cunoscut, însă abia recent studiile au început să dezvăluie mecanismele posibile din spatele acestui fenomen.

„Cedarea” sub presiune poate fi legată de răspunsul de „luptă sau fugi”, modul prin care corpul se protejează de situațiile pe care creierul le consideră amenințătoare, a explicat Tikare pentru Live Science.

„Acest mecanism ne-a asigurat supraviețuirea până acum”, a spus el. Cu toate acestea, uneori creierul nostru confundă un pericol real cu stresul, de exemplu, al vorbitului în public. Reacția fiziologică ajunge să fie similară.

Modul „luptă sau fugi” stimulează producția de hormoni de stres, precum cortizolul și adrenalina, crescând astfel ritmul cardiac și tensiunea arterială. Un studiu din 2023 publicat în revista Psychological Science a constatat că acești factori cardiovasculari ar putea prezice o performanță slabă în competițiile sportive. Cercetătorii au măsurat ritmul cardiac avut de 122 de sportivi în timpul unei competiții olimpice de tir cu arcul și au descoperit că ritmurile cardiace mai ridicate în momentul tragerii erau corelate cu scoruri mai scăzute.

O chestiune de stres

Stresul mintal poate duce la „clacare” deoarece determină creierul să se concentreze mai mult pe amenințarea percepută decât pe sarcina propriu-zisă, a spus Tikare. Această idee este susținută de date din scanări cerebrale, care sugerează că părțile creierului implicate în motivație și atenție se activează în situații stresante.

Prezența altor persoane poate fi un factor-cheie în „cedarea” sub presiune, sugerează o analiză din 2007 publicată în Journal of Sports Sciences. Publicul poate inspira performanța, dar poate și să provoace auto-monitorizare excesivă și precauție exagerată. Această atenție sporită asupra propriei persoane poate perturba abilitatea cuiva de a executa abilități complexe, care în mod normal ar fi realizate fără prea multă gândire conștientă, după cum au fost antrenate.

Mai mult, într-un studiu efectuat pe maimuțe, cercetătorii au descoperit că perspectiva unor recompense mari poate afecta performanța. Anticiparea unei recompense mari a interferat cu „pregătirea motorie”, un proces în care creierul pregătește corpul pentru a executa o sarcină care implică mișcare. Studiul a arătat că maimuțele au performat cel mai bine când recompensa era de la medie la mare: suficient de mare pentru a le motiva, dar nu atât de mare încât să le provoace „cedarea” sub presiune. În schimb, când li s-a oferit o „recompensă mare”, maimuțele au încremenit și au avut performanțe slabe.

De ce oamenii clachează sub presiune? Care persoane sunt mai predispuse la acest lucru?

Unii oameni sunt mai predispuși la „cedare” sub presiune decât alții, spune Sam Jahara, psihoterapeută la Brighton and Hove Psychotherapy (Marea Britanie). Pot exista „anumite declanșatoare ale cedării sub presiune, cum ar fi un eveniment major din trecut sau un eșec care a dus la pierderea încrederii”, a explicat Jahara.

„De asemenea, poate fi faptul că o persoană experimentează mult stres în viața sa actuală și, prin urmare, resursele necesare pentru o bună performanță pur și simplu nu sunt disponibile”, completează ea.

Din fericire, oamenii pot exersa pentru a performa bine sub stres, spune Chris Hartley, lector în psihologia sportului la Universitatea din Stirling (Scoția). În plus, dacă intră în panică în timpul unei activități, aceștia pot simplifica sarcina într-un „protocol de aterizare” pe care l-au perfecționat.

„În situații de mare presiune, creierul nostru poate dezvolta o ‘vedere în tunel’ și se poate concentra pe lucruri irelevante. În aceste situații, putem învăța de la industria aviației, unde benzile de aterizare ghidează avioanele în siguranță pe timp de noapte. În mod similar, poți crea un protocol de ‘bandă de aterizare’ cu pași simpli pe care îi poți urma în orice moment pentru a te readuce la sarcina de bază”, a explicat Hartley.

O altă strategie este dezvoltarea tehnicilor de vizualizare, spune Tikare. Vizualizând fiecare parte a sarcinii înainte de a o executa, oamenii pot reduce șansele de a „claca” atunci când se confruntă cu sarcina propriu-zisă.

Vă recomandăm să citiți și:

Canabisul poate avea un efect anti-îmbătrânire, au descoperit cercetătorii

Motivul pentru care inima oamenilor este unică printre mamifere

Sunt oamenii beți mai sinceri?

Patru nutrienți cheie lipsesc din dietele a peste 60% dintre oameni